Procedura de redobândire a cetățeniei române conform articolului 10 din Legea cetățeniei române

Conform articolului 10 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, cetățenia română poate fi redobândită de catre:

• persoanele care au pierdut-o;
• descendenții acestora până la gradul al doilea inclusiv (copii și nepoți).

Redobândirea cetateniei se face la cerere, cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b), c), d) și e), și poate avea loc cu sau fără stabilirea domiciliului în România, fără a fi necesară renunțarea la cetățenia actuală.

CONDITII GENERALE:

Solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să nu fi desfășurat activități împotriva ordinii de drept sau securității naționale, nici în trecut, nici în prezent;
• Să aibă o bună reputație, fără condamnări penale care l-ar face nedemn de cetățenie;
• Să fie major (cel puțin 18 ani);
• Să dispună de mijloace legale de subzistență în România, conform legislației privind regimul străinilor.

Mentiuni speciale:

 Ca urmare a modificarii Legii cetățeniei române nr. 21/1991 aduse prin Legea nr. 14/2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 21 din 12.03.2025, se introduc noi dispozitii esențiale referitoare la:

1. DOVADA STARII CIVILE:

Astfel, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 21/1991, solicitantul cetățeniei române, precum și ascendenții și descendenții săi (după caz), trebuie să prezinte:

• extrase originale de pe actele de stare civilă (naștere, căsătorie etc.) eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani înainte de depunerea cererii, însoțite de copii legalizate ale certificatelor de stare civilă.

Actele eliberate de autorități din străinătate trebuie să fie:

• apostilate (dacă statul emitent este parte a Convenției de la Haga);
• sau, în lipsa acestei convenții, supralegalizate de:
  • ambasada/consulatul României din acel stat, sau
  • Ministerul Afacerilor Externe al României.

Alternativ, se pot depune:

• extrase multilingve originale, emise conform Convenției nr. 16 de la Viena (1976), ratificată de România prin Legea nr. 65/2012, cu valabilitate de asemenea de maximum 2 ani anterior cererii.

2. DOVADA CUNOASTERII LIMBII ROMANE:

Un alt element de noutate introdus prin modificarea Legii cetateniei, il reprezinta necesitatea dovedirii de catre solicitant a cunoasterii limbii romane. Astfel, pentru obținerea cetățeniei în temeiul art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, solicitantul trebuie să facă dovada cunoașterii limbii române, aceasta putandu-se face prin:

a) Certificat de competență lingvistică

Eliberat de una dintre următoarele instituții:

• instituții de învățământ superior din România care oferă programul „An pregătitor de limba română”;
• Institutul Limbii Române;
• Institutul Cultural Român sau institutele culturale românești din străinătate.

Nivelul de competență minim acceptat este B1, conform Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL).

b) Foaie matricolă (copie legalizată)

Dovedind absolvirea a cel puțin 3 ani de studii în limba română, la:

• licee;
• sau instituții de învățământ superior din statul de cetățenie sau reședință.

Excepții de la obligativitatea probei de limbă română:

Nu trebuie să facă dovada cunoașterii limbii române:

• fostii cetățeni români care solicită redobândirea cetățeniei conform art. 10 sau 11;
• persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, la data depunerii cererii, care solicită acordarea cetățeniei conform acelorași articole.

 

Termenul de depunere a certificatului de limbă română:

Prin derogare de la art. 13 alin. (1) din Legea cetățeniei române, persoanele care depun cererea până la 14.03.2026 pot completa dosarul cu certificatul de competență lingvistică în termen de un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025.

❗ Nedepunerea certificatului în acest termen atrage respingerea cererii ca nesusținută, conform art. XXI alin. (2) din Legea nr. 14/2025.

Totodata, solicitantul trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere, disponibilă pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), la secțiunea „Categorii de cereri – Articolul 10 / Articolul 11”.

Etapele procedurii:

1. Depunerea cererii:

Cererea de redobândire se depune personal:

• la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), dacă solicitantul se află în România;
• sau la ambasada/consulatul României din țara de reședință, dacă solicitantul locuiește în străinătate.

Important:

La momentul depunerii cererii se colectează datele biometrice ale solicitantului:

• imaginea facială și amprentele a două degete pentru adulți și copiii peste 14 ani;
• doar imaginea facială pentru copiii sub 14 ani.

După înregistrarea cererii, președintele Comisiei pentru Cetățenie stabilește un termen pentru analizarea cererii și dispune verificarea îndeplinirii condițiilor legale.

2. Verificarea cererii:

Comisia pentru Cetățenie analizează dosarul și in functie de situatie:

• poate solicita documente suplimentare dacă dosarul este incomplet;
• poate suspenda procedura dacă solicitantul este cercetat penal, până la finalizarea cazului.

Netransmiterea documentelor solicitate în termen de 6 luni atrage respingerea cererii ca fiind nesusținută.

3. Raportul Comisiei:

După analiză, Comisia întocmește:

• un raport favorabil, dacă sunt îndeplinite toate condițiile;
• un raport nefavorabil, dacă cererea nu întrunește cerințele legale.

În cazul unui raport nefavorabil, solicitantul poate depune o nouă cerere după 6 luni.

4. Emiterea ordinului:

Pe baza raportului favorabil, președintele ANC emite ordinul de redobândire a cetățeniei, în termen de 3 zile lucrătoare. Ordinul este comunicat solicitantului prin scrisoare recomandată.

Dacă cererea este respinsă, se emite un ordin de respingere, care poate fi contestat:

• la Tribunalul București (Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal), în termen de 15 zile, iar decizia tribunalului poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.

5. Depunerea jurământului de credință:

Cetățenia română este redobândită la data depunerii jurământului, care trebuie realizat în maximum 6 luni de la primirea ordinului. Termenul poate fi prelungit o singură dată, cu motive justificate.

Locuri unde se poate depune jurământul:

• în România: în fața ministrului justiției, președintelui ANC sau a unui vicepreședinte;
• în străinătate: la ambasadă sau consulat.

Textul jurământului:

„Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.”

După depunerea jurământului, se eliberează certificatul de cetățenie, care include fotografia titularului și elemente de siguranță.

Situații speciale:

• Copiii minori incluși în cererea părinților nu depun jurământ, dar sunt menționați în certificatul acestora.
• Dacă minorul devine major în timpul procedurii, trebuie să depună jurământul și va primi un certificat individual.
• Dacă solicitantul decedează înaintea depunerii jurământului, moștenitorii pot solicita emiterea certificatului post-mortem.
• Persoanele cu handicap permanent sau boli grave pot obține cetățenia fără a depune jurământ, în baza unei cereri și a actelor medicale.

Termen pentru solicitarea certificatului:
Un an de la comunicarea termenului de depunere a jurământului. Dacă termenul nu este respectat, ordinul de redobândire își pierde valabilitatea.

Avocat Marius Stefan

www.avocatstefan.com