Blog

Modificarea Codului de procedură civilă în materia executării silite: ce se schimbă prin PL-x nr. 594/2024

  La data de 23 decembrie 2025, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat proiectul de lege – PL-x nr. 594/2024 – pentru modificarea articolului 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Modificarea vizează una dintre cele mai frecvente și criticate etape ale procesului civil: încuviințarea executării silite.

Inițiativa legislativă se înscrie într-un demers mai amplu de eficientizare a actului de justiție, reducere a duratei proceselor și degrevare a instanțelor de cauze considerate excesive sau redundante.

Contextul modificării legislative:

Propunerea legislativă a fost inițial înregistrată la Senat la data de 29 august 2024 (B416/2024). Potrivit inițiatorilor, senatorul PSD – Robert Marius Cazanciuc si senatorul PNL – Catalin – Daniel Fenechiu procedura actuală a încuviințării executării silite de către instanță, chiar și în cazul hotărârilor judecătorești definitive sau executorii, generează un volum foarte mare de dosare fără o valoare reală jurisdicțională.

Astfel, senatorul Robert Marius Cazanciuc a subliniat că peste 50% din cauzele civile nou intrate anual pe rolul judecătoriilor au ca obiect încuviințarea executării silite, multe dintre ele vizând hotărâri judecătorești deja definitive. În opinia sa, această etapă oferă doar „aparența unui act de judecată”, în condițiile în care legalitatea executării poate fi verificată oricum prin intermediul contestației la executare.

Prin urmare, inițiatorii proiectului au avut in vedere două idei principale:

–  judecătoriile sunt suprasolicitate cu cereri de încuviințare a executării silite;

–  multe dintre aceste cereri ar viza hotărâri judecătorești, pentru care controlul instanței ar fi redundant.

Analiza statistică arată însă că:

–  doar 20–25% dintre cererile de încuviințare privesc hotărâri judecătorești;

–  majoritatea cererilor vizează alte titluri executorii;

–  verificările instanței în cazul hotărârilor judecătorești nu sunt pur formale.

Cu alte cuvinte, problema reală a încărcării instanțelor nu este atât de strâns legată de hotărârile judecătorești pe cât au apreciat initiatorii acestui proiect de lege.

Ce modificari aduce PL-x nr. 594/2024 – pentru modificarea articolului 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă?

Conform textului trimis spre promulgare, dispozitiile Art. 666 Cod procedura civila se vor modifica astfel: 

” (1) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru. 

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești care sunt executorii potrivit legii. În cazul acestor titluri executorii, încuviințarea executării silite se realizează de către instanța care pronunță hotărârea judecătorească executorie potrivit legii, odată cu pronunțarea acesteia.

(3) Cererea de încuviinţare a executării silite privind titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, se soluţionează în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului.

(4) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.

(5) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

(6) Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite, numai dacă: 3 1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; 2. înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3. înscrisul nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege; 4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; 5. debitorul se bucură de imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.

(7) Încheierea prin care instanţa sau executorul judecătoresc admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introduse în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.

(8) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite pronunţată conform alin. (1) poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc.

(9) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite emise de executorul judecătoresc potrivit alin. (2) se poate formula de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, contestaţie la executare, la instanţa de executare, în condiţiile art. 712 şi următoarele.”

Principalele modificari aduse de proiectul de lege mentionat anterior sunt:

a. Procedura generală de solicitare a încuviințării executării silite:

–  executorul judecătoresc solicită instantei încuviințarea executării silite în 3 zile de la înregistrarea cererii de catre creditorul obligatiei care face obiectul executarii.

Cererea de incuviintare a executarii silite va fi insotita de:

–  Cererea creditorului;  

–  Titlul executoriu

b. Excepția referitoare la hotărârile judecătorești:

–  Cererile privind hotărârile judecătorești executorii nu se supun procedurii de la alin. (1).

–  Încuviințarea se realizează direct de instanța care pronunță hotărârea, odată cu pronunțarea acesteia.

c. Termene și modalități pentru alte tipuri de titluri executorii:

– Cererile privind alte titluri executorii se soluționează în maximum 7 zile de la înregistrare.

–  Soluționarea se face prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților.

–  Pronunțarea poate fi amânată maxim 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în 7 zile de la pronunțare.

–  Încheierea se comunică imediat executorului și creditorului.

d. Conținutul încheierii:

Incheierea trebuie să includă date referitoare la:

– Titlul executoriu;

–  Suma datorată și accesoriile;

–  Momentul și modul executării silite a bunurilor debitorului, dacă acest lucru a fost solicitat.

 – Încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1)

–  Dovada achitării taxei judiciare de timbru

e. Efectele încuviințării executării silite:

– Incuviintarea executarii silite ii permite creditorului să folosească toate modalitățile legale de executare, simultan sau succesiv.

–  Produce efecte pe întreg teritoriul țării.

–  Se extinde și asupra titlurilor executorii emise de executorul judecătoresc în cadrul procedurii deja încuviințate.

f. Cazuri de respingere a cererii:

Instanța poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite doar dacă:

–  Cererea este de competența altui organ decât cel sesizat;

– Documentul prezentat de catre executorul judecatoresc nu constituie titlu executoriu;

–  Documentul prezentat de catre executorul judecatoresc nu respectă forma cerută de lege;

–  Creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;

– Debitorul are imunitate de executare;

–  Titlul include dispoziții care nu pot fi executate silit;

–  Există alte impedimente prevăzute de lege.

g. Căi de atac:

–  Încheierea favorabilă nu poate fi atacată, dar poate fi contestată în cadrul procedurii contestației la executare.

–  Încheierea de respingere poate fi atacată:

–  Prin apel, exclusiv de catre creditor (pentru cererile generale)

–  Prin contestație la executare (pentru hotărârile judecătorești executorii)

–  Termenul de atac este 15 zile de la comunicare.

Problemele generate de noua reglementare:

a) Instanța nu poate anticipa momentul definitivării hotărârii:

În practică, hotărârile devin executorii în momente diferite:

–  prin neapelare;

–  prin soluționarea apelului;

–  prin dispoziție legală specială.

Astfel, instanța care pronunță hotărârea nu poate cunoaste la momentul pronuntarii hotararii dacă și când aceasta va deveni executorie.

b) Mutarea procedurii la instanțele superioare:

Ca urmare a modificarilor aduse, incuviințarea executării silite va fi realizată, în majoritatea cazurilor, de catre:

  • tribunale,

  • curți de apel,

  • Înalta Curte de Casație și Justiție, iar 

Judecătoriile vor rămâne cu un rol marginal în această procedură.

c) Riscul de a transforma instanțele superioare în „instanțe de executare”:

Potrivit jurisprudenței obligatorii (Decizia ICCJ nr. 20/2021), instanța care încuviințează executarea devine instanță de executare pentru toate incidentele ulterioare, care vor decurge din procedura de executare silita.

Din aceste considerente, in practica pot aparea urmatoarele situatii:

–  contestații la executare soluționate în primă instanță de ICCJ;

–  conflicte de competență între instanțe de grade diferite;

–  imposibilitatea aplicării coerente a regulilor de competență.

d) Lipsa unei proceduri clare pentru încuviințarea „odată cu pronunțarea”:

Modificarea adusa Codului de procedura civila nu precizează:

–  dacă încuviințarea se face prin încheiere separată sau în hotărâre;

–  cum se procedează dacă partea nu formulează cerere de incuviintare a executarii silite; 

–  dacă este necesară plata taxei judiciare de timbru.

e) Impactul practic asupra instanțelor și executorilor:

– In realitate, cel mai probabil nu se va reduce semnificativ numărul de dosare, deoarece doar o parte dintre cereri vizează hotărâri judecătorești, motiv pentru care efectul asupra volumului de activitate al judecătoriilor este limitat.

f) Se creează noi sarcini pentru instanțele superioare:

Tribunalele, curțile de apel și ICCJ vor trebui să:

–  redacteze încheieri suplimentare;

–  gestioneze cereri de completare;

–  soluționeze incidente execuționale.

In concluzie, adoptarea proiectului PL-x nr. 594/2024 marchează o schimbare importantă de paradigmă în materia executării silite. Renunțarea la încuviințarea judecătorească automată pentru hotărârile executorii reflectă o orientare clară către simplificare procedurală și eficiență, avand un potențial real de a reduce durata proceselor și de a îmbunătăți funcționarea sistemului judiciar.

Distribuie :

Modificarea Codului de procedură civilă în materia executării silite: ce se schimbă prin PL-x nr. 594/2024