Blog

Neplata pensiei de întreținere: consecințe civile și penale pentru părintele rău‑platnic

În România, obligația de întreținere față de copil nu este o opțiune, ci o responsabilitate legală fermă. Totuși, numeroase situații practice arată că unii părinți încearcă să evite plata pensiei de întreținere, fie prin refuz direct, fie prin ascunderea veniturilor. În acest articol ne propunem sa explicăm, pe înțelesul tuturor, ce riscă părintele care nu își respectă obligațiile și ce poate face părintele care detine custodia copilului pentru protejarea intereselor acestuia.

Ce reprezinta pensia de intretinere?

Codul Civil stabileste prin articolul 499 alin. 1 urmatoarele: 

(1) “Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.” 

Astfel, din textul de lege citat mai sus, rezulta faptul ca, obligația de întreținere reprezintă totalitatea măsurilor prin care părinții trebuie să asigure dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a copilului. Aceasta include:

  • necesitățile de bază: hrană, îmbrăcăminte, locuință, igienă, îngrijire medicală, etc.;
  • educația și învățătura: școală, rechizite, manuale, activități educative, etc.;
  • pregătirea profesională: cursuri, școli profesionale, licee de specialitate, etc.;
  • activități recreative și sociale: sport, artă, hobby-uri, tabere, etc.

Prin urmare, întreținerea nu se limitează la o simplă contribuție financiară, ci acoperă întregul proces de creștere și formare a copilului.

Părinții sunt obligați în solidar: ce înseamnă acest lucru?

Un aspect esențial stabilit de dispozitiile legale citate anterior il reprezinta faptul ca obligația este solidară, ceea ce inseamna ca:

  • copilul poate solicita întreținerea de la oricare dintre părinți;
  • dacă unul dintre părinți nu contribuie, celălalt trebuie să acopere integral nevoile copilului, urmand ca,
  • părintele care a plătit mai mult sa poata cere ulterior de la celalalt acoperirea diferentei, printr-o actiune in regres.

Solidaritatea stabilita de catre legiuitor in sarcina ambilor parinti are rolul de a-l proteja pe copil și totodata de a împiedica situațiile în care acesta ar rămâne fără sprijin din cauza conflictelor dintre părinți.

Cand nu se datoreaza plata pensiei de intretinere?

 Conform dispozitiilor art. 499 alin. (2) Cod civil:

“(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională.”

 Cu alte cuvinte, daca minorul realizeaza un venit propriu suficient pentru a-i putea asigura conditiile necesare cresterii, educarii si pregatirii sale profesionale, parintii sai nu ii mai datoreaza pensia de intretinere.

Pana cand se datoreaza plata pensiei de intretinere?

Dispozitiile art. 499 alin. (3) Cod civil prevad ca:

“(3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.”

Astfel, in situatia in care copilul devenit major se afla in continuarea studiilor, obligatia de intretinere a parintilor se mentine pana la momentul terminarii acestora, fara insa a depasi varsta de 26 de ani a copilului devenit major.

Obligația de întreținere nu depinde de statutul civil al părinților:

Obligatia de intretinere exista indiferent dacă părinții:

  • sunt căsătoriți,

  • sunt divorțați,

  • trăiesc separat,

  • nu au fost niciodată într-o relație stabilă,

Astfel, drepturile copilului sunt independente de relația dintre părinți.

Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte?

În principiu, partile ( parintii copilului ) pot stabili de comun acord cuantumul pensiei de intretinere datorata copilului, urmand ca, in situatia in care, nu reusesc sa convina asupra cuantumului acestuia sa solicite instantei judecatoresti competente stabilirea exacta a cuantumului datorat.

In situatia in care partile nu reusesc sa ajunga la o intelegere cu privire la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere datorata copilului, partile se pot adresa instantei judecatoresti competente, aceasta urmand a stabili cuantumul exact al pensiei datorate in functie de urmatoarele criterii:

  • veniturile fiecăruia dintre parinti,

  • nevoile reale ale copilului,

  • timpul petrecut de copil cu fiecare părinte,

  • alte obligații de întreținere existente.

De asemenea, in stabilirea cuantumului pensiei de intretinere, instanta va tine cont si de dispozitiile art. 499 alin. (4) Cod civil, conform carora:

“(4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”

Nu in ultimul rand, instanta de judecata va avea in vedere la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere si dispozitiile art. 529 Cod civil, care prevad urmatoarele:

“(1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

(3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”

Medierea – o modalitate alternativa de solutionare a obligatiei de intretinere:

In situatia in care parintii nu doresc solutionarea obligatiei de intretinere prin intermediul instantei judecatoresti, pot apela la o procedura alternativa de solutionare a acesteia, respectiv la procedura medierii. Astfel, prin mijlocirea unui mediator, partile vor putea sa isi negocieze cuantumul indemnizatiei de intretinere, modalitatea concreta de plata a acesteia, precum si alte drepturi sau obligatii colaterale, cum ar fi: programul de vizitare a copilului, forme de pregatire scolara/profesionala pe care acesta urmeaza sa le urmeze, etc.

Consecințele neplății pensiei de întreținere:

Neplata pensiei de întreținere este una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în practică, iar legea română prevede pentru aceasta situatie mai multe tipuri de masuri, in sarcina parintelui care nu isi respecta obligatia de intretinere si anume:

  • măsuri civile,
  • măsuri de executare silită și chiar
  • masuri de raspundere penala 

1.  Executarea silită a pensiei de întreținere

Dacă părintele obligat la plata pensiei de intretinere nu plătește, părintele care detine custodia copilului sau cel la domiciliul caruia a fost stabilit domiciliul copilului poate solicita executarea silită, folosindu-se in acest sens de hotărârea judecătorească prin care a fost stabilita pensia de intretinere.

Intr-o astfel de situatie, executorul judecatoresc poate dispune una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati de executare:

  • poprirea salariului sau a altor venituri ale parintelui obligat la plata pensiei de intretinere (salarii, dividende, chirii etc.);

  • poprirea conturilor bancare ale acestuia;

  • urmărirea bunurilor mobile și imobile ale acestuia;

  • calcularea unor penalități pentru întârzierea platii.

Executarea silită este cea mai rapidă și eficientă măsură în practică.

2. Calculul și recuperarea restanțelor:

Toate sumele neplătite se acumulează ca restanțe, iar părintele debitor va fi obligat să achite:

  • pensia restantă integral,

  • dobânzi sau penalități, dacă sunt cerute,

  • cheltuieli de executare.

3. Răspunderea penală – Infracțiunea de abandon de familie

Conform dispozitiilor art. 378 Cod penal:

“(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;

c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Fapta reprezinta infractiune doar atunci cand parintele refuza cu rea credinta sa plateasca desi ar avea posibilitatea sa o faca.

Distribuie :

Neplata pensiei de întreținere: consecințe civile și penale pentru părintele rău‑platnic