1. Context: de ce a fost reformată Legea cetățeniei române

La 12 martie 2025, în Monitorul Oficial nr. 218, a fost publicată Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. Actul normativ a fost adoptat într-un context marcat de presiunea aderării României la programul Visa Waiver al Statelor Unite, de obiectivele asumate prin PNRR privind digitalizarea administrației publice și, nu în ultimul rând, de scandalurile publice legate de acordarea facilă a cetățeniei române unor resortisanți ruși și ucraineni, care au impus autorităților o revizuire a mecanismelor de verificare și control.

Legea nr. 14/2025 introduce patru direcții principale de reformă: (i) digitalizarea integrală a procedurii, prin dosarul electronic al solicitantului; (ii) introducerea cardului de cetățenie română, ca document biometric ce înlocuiește certificatul pe suport hârtie; (iii) înăsprirea condițiilor de fond, inclusiv a celor referitoare la loialitatea față de statul român; și (iv) clarificarea și, în anumite cazuri, prelungirea termenelor procedurale.

2. Principalele modificări legislative aduse de Legea nr. 14/2025

2.1. Reformularea condițiilor de acordare a cetățeniei (art. 4 și art. 8)

Art. 4 din Legea nr. 21/1991, astfel cum a fost modificat, precizează expres, la alin. (2), o regulă de principiu care nu exista în forma anterioară a legii: „Dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere.” Este o precizare cu consecințe practice importante: ea confirmă, la nivel legal, caracterul de atribut al suveranității statului pe care îl are decizia de acordare a cetățeniei, iar nu un drept subiectiv automat al solicitantului care întrunește condițiile minime — Comisia pentru cetățenie păstrându-și o marjă de apreciere asupra dosarului.

De asemenea, printre condițiile de fond prevăzute de art. 8 alin. (1), legiuitorul a introdus cerința ca solicitantul să dovedească, „prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român”, să nu fi întreprins ori sprijinit acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și să declare că nici în trecut nu a făcut acest lucru. Este o condiție cu un grad ridicat de generalitate, care oferă autorităților o pârghie suplimentară de filtrare a dosarelor sensibile din perspectiva securității naționale.

2.2. Cardul de cetățenie română

Una dintre schimbările cu impact vizibil pentru solicitanți este introducerea cardului de cetățenie română, care se eliberează, potrivit noilor prevederi, în termen de cel mult 60 de zile de la data depunerii jurământului de credință. Cardul include un suport de stocare securizat, în care sunt memorate date biometrice și date cu caracter personal ale titularului, iar identitatea acestuia este confirmată prin imagine facială și amprente digitale — o procedură similară celei aplicate la eliberarea pașapoartelor.

Costurile de producere și eliberare a cardului au fost, de altfel, integrate expres și în Codul fiscal (art. 25 alin. (6) lit. b^1), pentru a le conferi tratamentul de cheltuieli deductibile în sarcina instituțiilor implicate.

2.3. Digitalizarea procedurii și dosarul electronic

Legea nr. 14/2025 prevede dezvoltarea unei aplicații informatice prin care solicitanții pot urmări online stadiul soluționării dosarului, precum și instituirea unui dosar electronic al solicitantului în materie de cetățenie. Măsura urmărește, declarat, reducerea birocrației și a riscului de fraudare a documentelor, dar și armonizarea cu standardele impuse de programul Visa Waiver, care presupune un grad ridicat de trasabilitate a persoanelor cărora li se acordă un document de identitate cu valoare de cetățenie.

2.4. Termene procedurale — regim mai strict

Un element cu consecințe practice directe pentru dosarele aflate în lucru: noul art. XIV alin. (2) prevede că termenele reglementate la art. 15 alin. (3), art. 15^1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (6), art. 31 alin. (2) și art. 34^1 alin. (7)-(8) „nu sunt supuse suspendării și întreruperii, nici chiar în caz de forță majoră; forța majoră nu împiedică curgerea termenelor.” Persoanelor cărora li s-a respins cererea pentru depășirea acestor termene li se recunoaște, totuși, posibilitatea de a formula o cerere nouă.

Practic, un solicitant care, dintr-un motiv obiectiv — inclusiv un caz de forță majoră — nu depune în termen un act suplimentar solicitat de Comisia pentru cetățenie riscă respingerea dosarului și obligația de a relua procedura de la zero, cu toate costurile de timp și taxe pe care aceasta le presupune. Este motivul pentru care asistența juridică pe parcursul întregii proceduri, nu doar la depunerea dosarului, a devenit cu atât mai importantă.

3. Fundamentul constituțional: Decizia CCR nr. 558/2024

Proiectul de lege a fost supus controlului de constituționalitate anterior promulgării. Prin Decizia nr. 558/2024 (publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 6 martie 2025), Curtea Constituțională a respins, cu opinie separată, obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la o parte din dispozițiile legii de modificare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Respingerea obiecției a permis promulgarea actului normativ și publicarea sa ca Legea nr. 14/2025.

Existența unei opinii separate în cadrul deciziei indică faptul că, la nivelul Curții, condițiile mai stricte introduse — în special cele privind loialitatea față de statul român și rigiditatea termenelor procedurale — au generat controverse legate de proporționalitatea măsurilor față de dreptul persoanei de a obține cetățenia în condiții previzibile și nediscriminatorii. Este un aspect pe care practica administrativă și, ulterior, jurisprudența instanțelor de contencios administrativ îl vor clarifica pe măsură ce legea va fi aplicată.

4. Perspectiva europeană: limitele competenței statului în materie de cetățenie

Deși stabilirea condițiilor de dobândire și de pierdere a cetățeniei rămâne, potrivit dreptului internațional și european, o competență exclusivă a statelor membre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, într-o jurisprudență constantă, că această competență nu este nelimitată atunci când exercitarea ei afectează statutul de cetățean european al persoanei în cauză.

În hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în cauza C-135/08, Rottmann, Curtea a statuat că un stat membru poate retrage cetățenia dobândită prin naturalizare obținută în mod fraudulos, chiar dacă persoana devine astfel apatridă și pierde, implicit, cetățenia Uniunii, însă o asemenea decizie trebuie să respecte principiul proporționalității, instanța națională fiind ținută să verifice gravitatea faptei, timpul scurs de la naturalizare și posibilitatea persoanei de a redobândi cetățenia de origine.

Principiul a fost reluat și dezvoltat în hotărârea din 12 martie 2019, cauza C-221/17, Tjebbes și alții, referitoare la pierderea de drept a cetățeniei ca urmare a rezidenței prelungite în afara Uniunii, precum și în hotărârea din 18 ianuarie 2022, cauza C-118/20, Wiener Landesregierung (JY), unde Curtea a impus statului membru obligația de a se asigura că revocarea unei asigurări de naturalizare nu produce efecte decât după ce cetățenia sperată din alt stat membru a fost efectiv dobândită, tocmai pentru a evita o perioadă de apatridie incompatibilă cu statutul de cetățean al Uniunii.

Relevanța acestei jurisprudențe pentru Legea nr. 14/2025 este directă: întrucât cetățenia română este, pentru majoritatea solicitanților — în special pentru cei din Republica Moldova sau din alte state din vecinătate — poarta de acces la cetățenia Uniunii Europene, orice condiție suplimentară de fond (precum cerința de loialitate) sau orice rigiditate procedurală (precum termenele nesusceptibile de suspendare) va trebui aplicată de autorități — și, în caz de litigiu, interpretată de instanțe — prin raportare la principiul proporționalității consacrat de CJUE, iar nu în mod pur formal sau automat.

5. Implicații practice pentru solicitanți

Din perspectiva asistenței juridice acordate clienților, principalele recomandări care decurg din noul cadru legal sunt:

1. Depunerea completă a dosarului încă de la primul termen. Întrucât termenele procedurale nu mai pot fi suspendate sau întrerupte nici măcar în caz de forță majoră, orice document lipsă poate conduce la respingerea cererii.
2. Pregătirea probatorie a condiției de loialitate. Fiind o condiție cu conținut larg, solicitantul trebuie să poată documenta, la nevoie, absența oricărei implicări în acțiuni contrare ordinii de drept sau securității naționale.
3. Monitorizarea activă a dosarului electronic, odată ce aplicația informatică devine funcțională, pentru identificarea rapidă a solicitărilor de completare venite din partea Comisiei pentru cetățenie.
4. Evaluarea temeiului corect de dobândire/redobândire (art. 10 — descendență, art. 11, căsătorie, ședere legală etc.), fiecare cu regim probatoriu propriu, pentru a reduce riscul unei respingeri pentru neîndeplinirea condițiilor specifice temeiului invocat.

6. Concluzii

Legea nr. 14/2025 nu schimbă filozofia generală a Legii cetățeniei române, dar o face considerabil mai riguroasă în aplicare: introduce un document de identitate modern și securizat (cardul de cetățenie), digitalizează procedura și, în același timp, restrânge marja de toleranță administrativă prin termene stricte și condiții suplimentare de fond. Validarea sa de către Curtea Constituțională, deși obținută cu opinie separată, oferă temei pentru aplicarea sa curentă, însă compatibilitatea deplină a unora dintre soluțiile legislative cu standardele europene privind proporționalitatea măsurilor care afectează cetățenia Uniunii va rămâne, cel mai probabil, un subiect de dezbatere și de contencios în perioada următoare.

Pentru solicitanții aflați în procedură sau care intenționează să depună o cerere de acordare ori de redobândire a cetățeniei române, o evaluare juridică prealabilă a dosarului — realizată prin raportare la temeiul legal aplicabil și la noile cerințe procedurale — rămâne cel mai eficient mod de a evita întârzierile și respingerile determinate de aspecte formale.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică pentru o situație individuală. Pentru o evaluare a dosarului dumneavoastră, ne puteți contacta la avocatstefan.com/contact.